Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reușeni este un lăcaș de cult ortodox situat în satul Reușeni (comuna Udești), la o distanță de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504), fiind construită în perioada 1503-1504.

Documentul original păstrat în colecțiile Academiei Române relatează că proprietar al unei jumătăți din satul Reușeni a devenit la data menționată unul dintre boierii credincioși ai lui Ștefan cel Mare și anume, „pan Șteful Cernătescul”.
Pe locul unde este zidită biserica, la data de 15 octombrie 1451, a fost tăiat la o nuntă capul voievodului Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ștefan cel Mare, de către Petru al III-lea Aron (domnitor al Moldovei în perioadele 1451-1452, 1454-1455 și 1455-1457), care venise cu armată asupra lui Bogdan ca să-l scoată din scaunul domnesc. Tradiția spune că după ce a fost ucis tatăl lui, Ștefan cel Mare acesta s-a refugiat în pădurea vecină, ascunzându-se într-un stejar, de frica lui Petru Aron, care voia să-l omoare.
Tradiția spune că din acest stejar s-a făcut o bisericuță de lemn care există astăzi în micul sat Mănăstioara, sat care are 20 de case, făcându-se slujbe de două ori pe an: la Schimbarea la Față (când se adună multă lume) și la Intrarea în biserică a Maicii Domnului.
Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron și după două lupte – la Doljești și satul Obric, îl biruiește pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei, domnind până în anul 1504.
Construcția bisericii a fost începută la data de 8 septembrie 1503 de către Ștefan cel Mare și Sfânt, dar cum domnitorul a murit între timp, biserica a fost finalizată la 18 septembrie 1504 de către fiul său, domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517).
Pisania are următorul cuprins:

“În anul 7011 septembrie 8, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, a binevoit și a zidit acest hram în numele Tăierii cinstitului cap al cinstitului și slăvitului prooroc înainte mergător și botezător Ioan, în acest loc unde a fost tăiat capul tatălui său Bogdan Voievod. Și pe Ștefan Voievod l-a ajuns moartea, veșnica lui pomenire, iar fiul său Bogdan Voievod a continuat cele începute de tatăl său și a terminat biserica în anul 7012, în luna septembrie 18”.

Planul bisericii este unul dreptunghiular, fără turlă, cu altar, naos și pronaos. În partea vestică, zidurile laterale se prelungesc, formând o nișă semicirculară care servea drept clopotniță. Nu se păstrează urme de pictură pe niciunul dintre pereții bisericii.
Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reușeni face parte din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fără turlă și abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o lățime de 9,50 metri și o înălțime de 11 metri.
Soclul bisericii și-a păstrat profilul. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis care era folosit odinioară drept clopotniță. Această inovație în arhitectura moldovenească a fost preluată de la Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore.
Ferestrele sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete încrucișate la colțuri și cu partea interioară în semicerc. Ușa prin care se intră în pronaos, tăiată în peretele sudic, are un chenar de muluri, fără baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este așezată pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat.
În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii.
De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale.
Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și sud obișnuitele nișe ale proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată.
Ansamblul bisericii „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Reușeni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective:
Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” – datând din 1504
Turnul clopotniță – datând din secolul al XIX